Importanța cititului de la o vârstă fragedă
Dezvoltarea gândirii este condiţionată şi strâns legată de dezvoltarea limbajului, dar şi de dezvoltarea experienţei cognitive directe – senzaţii, percepţii, reprezentări. Un instrument important pentru dezvoltarea gândirii și a inteligenței este cititul.
Interesul pentru citire si scriere la copii, apare încă înainte de începerea învățării propriu-zise a acestora. În societatea modernă, copiii se nasc într-o lume înconjurată de litere – literele sunt peste tot: pe posterele din camera lor, pe tricourile cu care se îmbracă, pe magazine și reclame. Motivația principală pentru activitățile de scris-citit vine din implicarea directă în ele, iar acest lucru este inițiat de obicei de către părinți. Un exemplu bun este citirea împreună a cărților cu imagini – o activitate care a fost investigată foarte amănunțit de un mare număr de studii (Snow & Nico). Atunci când părinții și copiii mici se uită împreună la cărți, participă de obicei la un proces colaborativ extrem de interactiv: situația nu se limitează la faptul că părintele citește și copilul ascultă, cei doi discută despre ce se întamplă și clarifică prin întrebări și răspunsuri narațiunea. Prin acest lucru este stimulat interesul copiilor și în același timp ei învață câte ceva despre rolul cărților și modul de utilizare a acestora (faptul că ele sunt pentru citit și nu pentru joacă, că paginile se întorc pe rând și mai ales că materialul tipărit transmite un sens și poate fi sursă de placere). Multe studii au demonstrat că dacă părinții le citesc copiilor de la vârste foarte mici, 15-20 de minute pe zi sau seara înainte de culcare, copiii vor manifesta ulterior plăcerea pentru citit.
Studiile pe copii au arătat că cei care învață să citească de mici au mai multa încredere în ei, se respectă mai mult și se descurcă mai bine la școală și în viață. Conform multor specialiști în citit și educatori, multe dintre problemele legate de citit ale copiilor ar putea fi eliminate daca aceștia ar învăța să citească la o vârstă mai mică. Teste internaționale au arătat că copiii din țări în care se învață cititul mai de mici, precum Rusia și Singapore, au rezultate mult mai bune la învățătură față de copiii din aceeași clasă, dar din țări unde se învață mai tâziu copiii să citească. Astfel, ajungem la concluzia că cu cât părinții stimulează mai mult interesul pentru cărți, cu atât progresul copilului la școală va fi mai mare (studiu Senechal & LeFevre, 2002).
Când copilul învață să citească și să scrie, i se deschid toate drumurile către cunoaștere și informație. Învăţarea limbii constă în însuşirea de formule corecte de exprimare. Activitatea orală şi vizuală trebuie să fie într-un echilibru prin citit şi scris. Învăţarea cititului trece prin următoarele stadii succesive de acumulare: educarea prealabilă senzorial–motrice, în principal vederea şi auzul; dezvoltarea vorbirii, corectarea articulării şi pronunţării, dobândirea mecanismelor fundamentale; citirea curentă corectă; înţelegerea celor citite; citirea expresivă; lectura personală cu caracter cultural-informativ (Dottrens, Mialaret, Rast, Ray, 1978).
Prin intermediul cititului, imaginaţia elevului mic devine mai complexă, mai bogată, se bazează pe termeni şi împrejurări din ce în ce mai variaţi. Creşterea impresionabilităţii şi sensibilităţi micului şcolar contribuie mult la dezvoltarea imaginaţiei reproductive. El se entuziasmează repede, are o mare admiraţie pentru faptele eroice şi pentru întâmplările neobişnuite, îi place să aibă roluri în care să interpreteze personajele preferate. Învăţarea cititului îi dă posibilitatea să citească cu plăcere basme şi povestiri, toate acestea stimulându-i imaginaţia şi interesul pentru tot ceea ce există şi ar putea exista pe lume. În aceste condiţii imaginaţia devine instrument al cunoaşterii.
Cu ajutorul cărții nu se dezvoltă numai imaginația dar și limbajul, şcoala şi familia stimulând acest proces. Copilul se exprimă mult mai bine, în fraze corecte din punct de vedere gramatical, foloseşte cuvinte de legătură “că”, “pentru că”, “deoarece”, vocabularul activ ajungând la 2.000-2.500 de cuvinte. Dezvoltarea vocabularului este evidentă prin numărul mare de cuvinte folosite – vocabular activ, forma expresivă a limbajului şi prin diminuarea numărului de cuvinte pe care nu le rosteşte, dar le înţelege. Astfel, dezvoltarea limbajului are loc odată cu creşterea interesului pentru citit, iar exprimarea se perfecţionează în activităţile de dezvoltare a vorbirii libere, de compunere.
Dragi părinți, nu vă leneviți – citiți cât mai multe cărti împreună cu copilul dvs., cu orice ocazie potrivită faceți-i cadou o carte, ajutați-vă copilul prin toate metodele să deprindă și să iubească cititul de la o vârstă cât mai fragedă. Aceasta ii va fi de un real folos atunci când copilul va merge la școală, educându-l și sporindu-i încrederea în forțele proprii, îl va ajuta pe viitor să treacă mult mai ușor peste toate problemele și pragurile vieții sociale.
Într-unul din articolele viitoare vom reveni prezentându-va metodele dezvoltării interesului copilului pentru citire.